gata....sunt plictisit....

....m-am plictisit....nu mai pot...trebuie sa incetez sa alerg....alerg...si alerg...pe un drum ce nu duce nicaieri....am vazut o luminitza la capatul tunelului,dar....nu mai pot...am obosit....ma dor picioarele ...ma doare sufletul...imi crapa capul....degeaba...am realizat ca tot ce am facut...a fost degeaba...ma simt inutil...ma simt captiv intr-o lume care ma uraste...o lume care nu ma vrea...o lume sadica a carei maxima placere e sa-mi vada suferintza...simt ca ma prabusesc...ma prabusesc in neantul amintirilor, ma ingrop in gunoiul trecutului....nisipul miscator din jurul meu ma inghite, ma sufoc....plang...imi plange trupul...imi plange sufleul...cand realizez ca dand din maini si din picioare,zbatandu-ma nu fac altceva decat sa ma afund mai adanc....mai adanc...incercand sa ies dintr-o stare jalnica nu fac decat sa ma afund intr-o alta si mai jalnica....pana cand?
....observ cum cautand lumina ma afund tot mai adanc in bezna...o bezna din care nu mai vad nici o iesire....pana si luminitza palida ce o aveam la orizont...o simt....simt cum se stinge incet...incet....incet....nu mai e....imi pare rau....atat de rau....dar se pare ca sunt irecuperabil....bola mea nu se poate vindeca decat prin moarte.....viatza mea....ha ha!.. ce gluma buna....viatza mea.... a fost...nu mai e....

s-a terminat.....asta a fost pe ziua de azi....si pe ziua de maine....si cate zile oi mai avea ...blestemat le fie numarul.......



mergi pe holul lung al caminului spre baia din celalat capat si este intuneric de nu se mai vede nimic..te indrepti cu pasi marunti spre ea cu capul in pamant ....deodata auzi ceva in spatele tau care iti sopteste in ureche.."stiu ca poti"insa nu intelegi prea bine ridici capul si vezi o lumina ..alba stralucitoare aproape dureroasa pt ochi dar esti fericit p[t ca stii ca e salvarea ta..te grabesti incerci sa ajungi mai repede la ea...e din ce in ce mai aproape..te apropii....simti cum inima iti bate din ce in ce mai tare ...si se opreste...ramai fara cuvinte cu privirea la ea..la lumina ...pe care aparatul dentar al lui X o provoaca...iti vine sa plangi de nervi ca ai alergat sa ajungi mai repede..si brusc te intorci..si in spatele tau sunt eu..razand de ma prapadesc sunt pe jos ma tin de burta....

posted by bumblebeeA Yahoo! user said 48 months ago



Dragul meu prieten...ceea ce tu consideri a fi fost viatza.. a fi inceput si a se fi sfarsit, se poate sa nu fi fost nimic..., ori se poate sa fi fost un vis... dincolo de intunericul noptii ce va urma, dincolo de razele soarelui ce va rasarii din nou, se va gasii o noua lume... o noua veche lume... cu aceleasi probleme, cu alte probleme, cu suparari si fericiri, cu rasete si lacrimi... cu tot ce ne inconjoara mai mult sau mai putin perceptibil... si totul se va repeta la infinit... un nou apus, un nou intuneric, un nor rasarit de soare.. pana cand ne vom indeplinii misiunea aici, in locul unde n-i s-a dat ceva de facut... ceva pe care nu-l putem constientiza decat in moemntul in care nu mai suntem... atunci cand vom fi capabili sa intelegem conditia noastra de muritori si scopul existentei noastre. Dar pana atunci avem obligatia morala sa luptam cu toata fiinta noastra, cu tot sufpeltul nostru spre a ingetelege ceea ce suntem si ceea ce este bine sa facem... Fiecare existenta a fiecare persoane, nu este intamplatoare.. fiecare avem ceva de facut... chiar daca, aparent, unii sunt aici pentru a face rau... iar acest lucru trebuie sa ne moralizeze sa luptam pentru valorile ce le consideram ca merita sa le promovam si apara, SI NU trebuie sa ne demoralizeze si sa ne dam infranti... Caci infrangerea nu este o solutie nici de moment nici pe termen lung... iar... renuntarea la lupta... ce faci prietene!?!?! unde ti-e spiritul cavaleresc?!?! regaseste-ti-l si suite inapoi pe cal... la LUPTAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA!

A Yahoo! user said 48 months ago