Pagini

miercuri, 20 aprilie 2011

Cum te refuza femeia in functie de regiune

Am primit si eu via e-mail si am zis sa dau mai departe. Nu stiu daca a mai fost postat pe undeva si nici cat de tare se potriveste (asta astept sa imi spuneti voi) dar e funny. Enjoy!



Ardelencele. Ma, iubi, ma, nu vreau acum. Nu te supara pe mine, da’ io zic s-o lasam pe maine . Bine, daca vrei ti-o sug un pic, dar sa stii ca nu am chef de mai mult, ca ma simt asa de molesita, asa lenioasa. Bine, iubi? Hai, ma, promit ca in weekend stau si io mai mult si poate ne uitam la un film.
Oltencele. Tuţi apraşteul tau azi inca, pai ce futai iti trebuie tie acum? Pai tu nu vazusi ca fusai 9 ore la munca, ba trantorule? Si facui ciorba, si am adunat de prin casa dupa voi. Mama voastra de trantori. Niciun futai in seara asta, n-am nici o scarba de chef. Lasa-ma in pace! Arza-te-ar focu’ de barbat bun la nimic. Auzi, ma, la el, io calda in gura de atata munca si lui ii trebuie sa se suie pe mine…
Moldovencele. Ma, stii ce? Pi minie nu ma mai duci cu zaharelul ca ultima oara, cand ai zîs ca daca-s pun fofo pi gura, bati si tu covoarele alea. Deci pi minie sa ma lesi in pace. Sau, eventual, daca-mi dai bani de coafor, poate iti arat o ţâţă si te duci sa te rezolvi la baie. M-am saturat asa – cand bei, urli la mine, cand esti treaz, vrei sa-mi bagi papusoiul in chisalita.  
Maramuresencele. Barbate, nu vreau nimic cu tine in asta seara. Lasa ca vedem maine sau la sfarsitul saptamanii. Du-te daca ti-e foame ca am facut snitele, salata boeuf, supa, chiftele si ardei copti. Hai, nu mai insista, ca nu facem nimic. Chiar nu am dispozitia necesara. Du-te si mananca daca vrei, ca deja e tarziu.
Dobrogencele. Bine, hai sa facem. Dar da-mi si tu bluza asta jos, stii ca nu-mi place cu ea pe mine. Iarasi esti cu sosetele? Esti perfect convins ca aici nu esti la curve, da? Pai serios. Auzi, hai s-o lasam pe altadata. Si mai invata si tu ce e ala preludiu, ca m-am saturat sa ma umezesc la comanda.
Muntencele. Auzi, sincer, io-mi bag picioarele. Ba, obsedatule, dar tu chiar nu te-ai saturat asa, de tine? Toata ziua iti trebuie, parca esti pe alcaline. Pai mai termina, ca deja ma scoti din sarite, gen. Io ii zic la ma-ta ca nu pot sa stau cu un obsedat sexual, ca asa ceva nu se mai poate. Ce te faci daca-s plecata?

vineri, 15 aprilie 2011

Ori suntem gourmanzi, ori nu mai suntem!

Sunt in Franta, job, alea, alea. Inainte de a pleca am promis cuiva ca ii voi mai scrie din cand in cand cate ceva. Cum nu prea am ce sa zic saptamanal, iata-ma-s cu o mica poveste. (Sorry, foxie lady, dar era prea tare ca sa o pastrezi numai pentru tine, asa ca nu fii egoista :P)

Asaaaaa....unde eram?

Mi-am zis ca daca tot sunt aici sa fac tot posibilul si sa onorez cu prezenta cat mai multe invitatii la restaurant cu putinta, ca nah, stii tu, cuisine francaise, champs elysée, bordeaux (si inca vreo 5 cuvinte pe care le mai stiu in franceza). Cum franceza mea nu e tocmai grozava, mai ales cand vine vorba de descifrat denumirile din meniuri, iti dai seama ca fiecare iesire e o adevarata aventura.
O aventura intr-adevar, a fost si seara de ieri. Avem un coleg care incepand cu luna viitoare va lucra in alt loc si, conform traditiei din firma, si-a invitat colegii la o masa in oras. Ok, eu sunt aici doar de 3 saptamani, deci nu prea ma incadram eu in categoria "coleg", dar nah, collateral damage :P.

Asadar, iata-ne la restaurant, toata lumea la masa. Din nestiinta, sau inertie, sau prostie, ma hotarasc sa nu inot impotriva curentului si sa go with the flow. Cu alte cuvinte, comand si eu ce comanda si majoritatea lumii. La aperitiv/entré am luat un paharel de Porto si "ceva" (mancare). Acel ceva s-a dovedit a fi o farfurie cu gulii rosii, fierte, ceva parmezan/grana pe deasupra, niste rucola si samburi de nuca. Nu pot sa zic ca a fost rau, a fost chiar bun, insa recunosc ca am privit cu jind la farfuria lui Yann in care innotau niste filee,fileturi,fileuri, ma rog ati prins ideea, de hering cu cartofi natur.

Vazand ca am cam dat-o in bara la felul intai, mi-am propus sa nu repet greseala cand va veni vorba de felul principal, asa ca m-am pus cu burta pe meniu,( la propriu, era destul de stramt locul, mai ales pentru un overgrown gorilla ca mine). L-am studiat bine, da stii cum, bine de tot. Din cele cateva pagini am inteles doar vin si boef, deci era clar, voi alege vin, adica vin si boef, adica vita. Mi-a atras atentia o chestide de acolo, tartaire de boef, pfaaa, asta sigur e o friptura de vita suculenta cu un sos tartar cu mustar de Dijon. Mai comand la ea cartofi prajiti ca sa mearga direct la suflet, a.k.a la ficat si o salata, asta ca sa nu urle sufletul si mai ales constiinta prea tare. Spre surprinderea mea, majoritatea lumii comandase aceeasi chestie, ceea ce mi-a sporit increderea ca de data asta am facut alegerea perfecta, sau nu. A venit si momentul adevarului:


Dap, exact asta am zis si eu: WHAT THE FUCK!!!!!
Unde e friptura mea de vita in sos tartar ?!?
Chestia aia hidoasa pe care mi-o adusese chelnerul era o ghiulea de carne tocata, calitatea I, amestecata cu tot felul de mirodenii. Te-ai astepta sa bagi asa ceva intr-un matz si sa faic carnati sau macar ceva chiftele din ea. Nope, chestia aia se manaca asa cum o vezi, cruda, cu salata si cartofi prajiti si, DA!, am mancat-o pe toata! Bine, cred ca mai mult de ciuda amestecata cu o foame teribila si cu gandul la nota de plata care venea (aproape 50 de euro) si care pana la urma fusese achitata de tipul cu plecarea (lucky me!). Am zabovit pana pe la 12 in restaurant, dupa care cativa dintre noi, ne-am retras intr-un irish pub si am dat-o pe alcoale. In cele din urma am ajuns acasa pe la 3 dupa ce venisem juma' de ora pe jos. Avusesem ditai morcovul, cu iepure cu tot, sa nu ma taie vreun negru, sau cine stie, vreun roman, prin cartierul meu supracolor.

 Morala: Intreaba, prostule, inainte de a comanda, don't go with the flow!

duminică, 10 aprilie 2011

Creativity burst

Da, zilele astea m-a chinuit talentul, mai jos aveti rezultatul:





PS:// e vorba de montajul video, melodia si imaginile nu-mi apartin

duminică, 3 aprilie 2011

My heart vs. My head

Mi-am gasit o melodie de suflet. E postata mai jos. E despre vechea lupta intre inima si cap. Cum e mai bine, oare? Cap sau Inima?