Ruffies for dinner. Viagra for breakfast.

Era dimineata...

Era dimineata, sau cel putin asa ii spunea corpul. Corpul. Ce durere. Se simtea ca prospat scos de sub tavalug. "E dimineata? De cand?" Isi amintea vag ca inchisese cu scarba soneria telefonului. "Oare la cat era setata si apoi, ce om intreg la minte isi seteaza alarma pentru week-end? E week-end, nu?" Reusise sa se rupa din amorteala si intoarse capul, pe scaun era telefonul, castile si o chestie verde. "Ce e chestia aia verde? Ah, bratara. Bratara de la concertul de aseara. Am ales-o p-aia verde. Aia verde era 'pentru copii', cea rosie era pentru 'I don't give a fuck-ers'." Parul imbacsit si mirosind a fum de tigara statut ii provoca greata. Mirosul Dior-ului ce aseara parea impregnat in piele pe vecie se dusese. "Pana si iubirea adevarata dureaza doar 3 ani, de ce ar dura Dior-ul mai mult de 3 ore?" Hainele erau pe undeva pe jos. "Cah, tre' sa le bag la spalat." Prin geam razele galbui ale soarelui se zbateau sa treaca prin jaluzele intunecate. "E dimineata..."