Pagini

joi, 21 octombrie 2010

Curvelor, cu drag!


Avand in vedere ca nu prea m-am mai plans demult, am considerat ca ar cam fi momentul sa o fac. Adevarul e ca s-au si adunat multe in ultima vreme. M-am angajat! Da, in sfarsit ce-mi scrie pe diploma e scris si in dreptul campului "Functie" in vreun  formular dintr-o mapa prafuita. Sunt inginer! :) E stresant, ca asa-i la inceput, dar sper ca in timp sa se mai schimbe putin situatia. Dar nu despre job voiam sa scriu, desi imi cam ocupa in mare parte viata de zi cu zi.
Cu femeile am din nou probleme. Se pare ca nu incetati sa ma surprindeti, dragelor. De asta data, insa m-ati surprins in cel mai urat sens al cuvantului. E foarte nasol sa fii dezamagit, cu atat mai mult cand celei care o face ii acordasei o oarecare atentie, o considerai speciala. Nu speciala neaparat intr-un sens romantic, insa o considerai o prietena (poate chiar mai mult).  Cred ca a te simti folosit e unul dintre cele mai grele sentimente. Nu inteleg de ce femeile nu pot fi directe, ca si noi barbatii. De ce trebuie sa transforme orice lucru simplu intr-o chestie foarte complicata. De ce daca poti sa iei un metrou direct alegi ruta alternativa, cu 5 minute mai rapida, dar in care iesi dintr-un metrou, traversezi un pasaj kilometric alaturi de o gloata somnoroasa si foarte morocanoasa si urci in alt metrou. Nu inteleg... 
De ce pentru a afla numarul unui tip te combini cu altul, te lasi atinsa, te injosesti, dai sperante. Nu e mai simplu sa il ceri de la inceput? No strings attached, in fond eram prieteni, nu? Chiar nu va inteleg!

Si la urma tot barbatii-s prosti, porci si alte cuvinte care incep cu "p" si nu-mi vin acum in minte. V-ati gandit vreodata ca noi nu suntem asa, ci am devenit asa? V-ati gandit vreodata ca s-ar putea sa aveti si voi o oarecare vina in "evolutia" asta a noastra, in ferlul in care ne comportam, in care va tratam?

Poate o meritati sau poate sunt eu mai ghinionist de fel....

Un comentariu:

  1. Da, da, stim! barbatii toti au fost niste minunati, pana au dat de prima curva, care le-a tras-o de le-au sarit capacele, iar noi, restul, trebuie sa ne multumim cu carpitul si petecitul barbatului care-a fost candva un om bun si sensibil.
    Problema e ca la femei se intampla mai des sa dea peste unul care sa le-o traga pana sa le sara capacele, si sa le strice, si sa le transforme in acrituri cu pofta de razbunare, sau cu tendinte de injosire/falsitate.
    Dar cel mai des tind sa cred ca se intampla ca femeile sa fie alea stricate in suflet si totusi... dupa un timp, dupa ce incearca sa se repare, ele tot acorda o sansa urmatorului, cu speranta ca POATE ACESTA VA FI PRINTUL DIN POVESTI. Lucrul acesta nu se intampla, si iata-ne ajunsi intr-o societate de frustrati, atat femei cat si barbati, incapabili de sentimente sincere si relatii stabile.

    RăspundețiȘtergere